Ultimele ore ale Ajunului se scurgeau cu pasi repezi, precum disparea si rabdarea copiilor in asteptarea Mosului. Doar atmosfera specifica acestei sarbatori mai alina sufletele micutilor. Simtind mirosul de brad la fiecare rasuflare, fiind entuziasmati de casa impodobita cu atata bucurie simtita in ochii-i veseli, savurand cu zambetul pe buze cozonacul cald si ascultand in liniste felul in care colindele acompaniau atat de armonios ambianta din living, timpul trecea mai usor.
Singurul mod gasit de Sara pentru a face ca momentul in care va deschide cadourile sa vina mai repede era sa doarma in ultimul ceas ramas pana la vizita batranului Craciun. Ajunsa in camera ei roz, s-a intins pe patul cu lenjerie cu Pucca si si-a luat pernita-inimioara in brate pentru a visa cum iau nastere toate idealurile ei. Inca se auzea ‘All I want for Christmas is you’ in momentul in care mana ei fina ii era atinsa de o alta, putin mai insemnata de trecerea vremii. Surprinsa de strainul care statea alaturi de ea intre cei patru pereti, martori ai tuturor amintirilor ei, Sara stia un singur lucru: nu trebuia sa se teama de acel om care ii aducea atata liniste sufleteasca si atata bucurie printr-o singura atingere a mainii. Ca intr-un vis, orice incercare de a vorbi ii era naruita. Putea doar sa auda cum misteriosul in costum rosu cu alb (poate dinamovist) ii soptea ca a fost una dintre cele mai norocoase persoane pe care le-a vizitat in acea noapte, primind o mare parte din cadouri inaintea celorlalti. Sara stia ca batranul se referea la fericirea cu care fusese obisnuita in ultima vreme, in urma unei intalniri neprevazute. Tocmai datorita acestei stari simtea ca i se potriveste atat de bine melodia de pe fundal…
Deodata, ‘All I want for Christmas is you’ a fost inlocuita de o melodie care semana atat de bine cu tonul de apel al Sarei. In acel moment, ea a realizat ca totul fusese un vis, ca incercarea ei de a pacali ultima ora pana la Craciun a functionat mai mult decat si-ar fi dorit, vazand cum ceasul de pe telefon arata ora 10, dimineata primei zile de Craciun. Reveria continua dar Sara a simtit iar atingerea unei maini, de aceasta data mult mai tinere decat a batranului care i-a fost sfetnic in noaptea ce trecuse. Era el, cel alaturi de care si-a dorit mereu sa se trezeasca.
Se pare ca de Craciun chiar exista minuni…
